Printre altele, am dat şi peste vechiul meu proiector, de când eram copil.
Pe vremea aia nu erau calculatoare, nu erau filme sau desene cu Tom şi Jerry (de fapt probabil erau, dar nu aveam eu acces), rar vedeai la televizorul alb-negru ceva interesant.
Alături de acest proiector am crescut. Deşii aveam doar vreo 10 role de film (dacă putem spune aşa) le revedeam iar şi iar şi nu mă plictiseam de ele (ce să faci, copil). La început când nu ştiam să citesc doar mă uitam la poze şi sorămea îmi citea. Apoi când am crescut şi mai silabiseam şi eu câte ceva, am început şi eu să citesc "subtitrarea". Cred că le ştiu toate pe dinafară.
Era o adevărată capodoperă la vremea sa. Puteai să focalizezi imaginea, mecanismul de tragere al filmului era manual (învârteai de rotiţa aia). Atât că nu avea sonor. A costat 212 lei, dacă e mult sau nu, nu ştiu. Nu ştiu cum erau banii pe vremea aia.
Azi am încercat să îl readuc la viaţă. Am reuşit, dar bâzâia destul de nervos, aşa că am făcut repede nişte poze şi l-am pus din nou la somn. E o piesă de muzeu, cu siguranţă nu va mai fi folosit, însă ca piesă de colecţie, merită să facă praf.
Nu mai ştiu exact câte role aveam, dar iată ce a mai rămas:
- Cenuşăreasa;
- Harap Alb (de aici am ştiu eu la bac);
- Dănila Prepeleac;
- Pupăza din tei (preferata mea);
- Făt Frumos din lacrimă;
- Prâslea cel voinic şi merele de aur;
- Amintiri din copilărie;
- Scufiţa roşie.
Aparatul şi rolele de film
De fapt, se vede destul de clar, însă nu am reuşit eu să surprind cu aparatul prea bine
1 comentarii:
ce tare fratelo...nici nu stiam ca mai avem chestia asta...:))
Trimiteți un comentariu